vineri, 9 februarie 2007

Mama cata ura !

Eram ieri in troleu si iar - pentru a cata oara - s-au luat la paruiala coplimbatorii mei. Bineinteles in principal cateva femei mai in varsta - ce elegant ma exprim :) - si un mos. Cearta pe locuri, pe faptul ca s-au atins in inghesuiala etc - tot felul de prostii. Totul foarte haios daca nu ar fi atata ura - dar ce ura - mai sa se ia la bataie.

La birou stau de trei ani de unul singur - rar mai vine cineva - asa ca va dati seama ca nu am cum sa fac cine stie ce galagie. De bairam ceva sa dau niciodata. Numai ca vecina de jos - o pensionara - mi-a tot atras atentia - inclusiv ca atunci cand merg calc prea pe calcai si ar trebui sa calc numai pe varful piciorului :) Concluzia de anu asta ca nu mai imi raspunde nici la salut :)) Ma priveste cu ura cand ma vede pe strada etc

Discutii cu prietenii. Unii dintre ei foarte viforosi zic "Ce i-as impusca pe x" - grav ca vorbeste foarte serios.

Mergi cu masina, ambuteiaje, toata lume in acelasi loc dar infigeri in claxoane care suna ca niste injuraturi strigate cu sete. Se trece apoi la faza a doua - datul jos din masina si bataia - ba vad ca in unele cazuri s-a recurs si la arme. Cu ura, fara mila.

La televizor dezbateri politice, economice etc etc etc nu contraziceri ci ura de-a dreptul - si-ar sari la beregata unul la altul.

Ura sa transformat in placere - in mod de viata - in scop.

De ce atata ura ? Unde o sa ajungem ? Pentru ca frustrarile de orice natura vor continua.

2 comentarii:

Oana Tonca (Tzuni) spunea...

Ura ca mod de viata. Din pacate unii sunt "obligati" sa recurga la ura, sa se hraneasca cu frustrari. Si ghilimelele de mai sus isi au un rost bine stabilit pentru ca, din pacate e greu (si necesita ceva efort) sa te rupi de cotidian si e muuult mai simplu sa arunci vorbe si priviri in stanga si in dreapta - cred eu. Poate e un balcanism, un romanism, un ceva specific noua. Sau, poate e o noua etapa in evolutia omenirii...

Anonim spunea...

de ce atata ura?..
ura este absenta iubirii....