miercuri, 13 decembrie 2006

Respect european pentru Romania

12 decembrie 2016 - Reuters - Astazi se implinesc zece ani de la un moment care a marcat profund viata si evolutia Europei. Pe 12 decembrie 2006, in cadrul Parlamentului European, reprezentantul Romaniei a primit girul eurodeputatilor pentru preluarea postului de comisar pentru multilingvism. Putini banuiau atunci importanta celor ce se petreceau, chiar si reactia in micul stat estic fiind mai degraba sceptica fata de functia primita de roman in Comisia Europeana. Evenimentele care au urmat au aratat insa tuturor acestora ca s-au inselat.
Primul pas facut de comisarul european roman in indeplinirea functiei sale a avult loc chiar de a doua zi - ramasa in memorie ca Miercurea Limbilor - cand, la intrarea in cladirea Berlaymont, domnul Leonard Orban a intrat in vorba cu paznicul. Acesta din urma, emotionat de cuvintele adresate lui de un atat de inalt oficial european, a izbucnit in lacrimi. Domnul Orban, emotionat la randul sau de primirea facuta si de misiunea ce ii statea in fata, a izbucnit si el in lacrimi. Fratia emotiei dintre cei doi a functionat ca o legatura ce transcede diferentele de cultura si limbaj. Ochii belgianului priveau cu intensitate in cei ai romanului, cei ai romanului in cei ai belgianului, intr-o imbratisare muta dar atat de elocventa. Momentul era unic. Clipele se inghesuiau intr-o falie atemporala unde deveneau mute dar elocvente. Si atunci a avut loc implozia, falia cazand in sine insusi si emitand intre cei doi multilingvism pur. A fost inaltator ! Multilingvism in stare pura !
Cyrtes Crones, barbat/femeie de serviciu in 2006 in cladirea Berlaymont, a acceptat sa prezinte acum ceea ce a vazut in Miercurea Limbilor: "Ma aflam pe hol cand domnul comisar a intrat si a avut discutia cu paznicul. Din locul in care eram puteam sa vad tot. Astfel ca am fost martor la cele intamplate. Uimirea celor doi se citea pe chipurile lor, ceea ce era extrem de ciudat dat fiind ca eu eram complet analfabet. Va dati seama, pentru prima oara citeam ! Atunci nu stiam ca multilingvismul este cel care prin samanta de miracol infaptuita isi pusese amprenta pe cei prezenti, deci inclusiv eu. Acest lucru l-am aflat mult mai tarziu. Atunci doar priveam, scuzati, ca prostu`, si inregistram ca prin vis mersul domnului Orban spre interiorul cladirii. In jurul lui oamenii plangeau, era o reactie in lant, plangeau si vorbeau in diferite limbe si dialecte".
Daca munca domnului Orban a inceput la usa ea a continuat in ritm alert pe culoare, in camere, in lifturi, in scurt timp functionarii europeni aflati in acea zi la munca devenind cunoscatori ai celor 20 de limbi oficiale de la acel moment dar si a celor 3 ce urmau sa capete acest statut din 2007. Vestea a inceput sa se raspandeasca, bucurand mai ales pe maltezi, care dintr-un foc si-au marit numarul vorbitorilor de malteza inca o data pe cat erau.
Cel care a fost primul ce a prevazut importanta portofoliului multilingvismului, presedintele de atunci al Comisiei Europene, domnul Barroso, a organizat la scurt timp o conferinta de presa unde a laudat progresele facute de comisarul roman si a anuntat ca il va dota cu un toiag si o toga si ii va fixa un traseu de urmat pe drumurile europene pentru a aduce la un numitor comun pe toti locuitorii Uniunii.
Ceea ce a urmat a ramas in manualele de istorie europene numit ca "Drumul multiluminat". In intervalul care mai ramasese pana la sfarsitul anului, Belgia devenind prima tara europeana complet multilingua. A fost urmata in ianuarie de Olanda si apoi pe parcursul lui 2007 si 2008 de restul de state membre ale UE, totul incununandu-se in Marea Britanie unde locuitorii, cu fetele radiind de bucurie si cu inimile deschise au devenit multilingvisti.
Domnul Orban s-a retras din executivul european la incheierea misiunii sale, fiind de atunci unul dintre punctele de reper din constructia europeana.
Romania a continuat pe calea deschisa de multilingvism, odata cu noua Comisie Europeana insistand sa fie tara care nu va avea reprezentant in aceasta, conform Tratatului de la Nisa, dand astfel un nou exemplu de altruism european. Dupa cum probabil cunoasteti, in prezent Bucurestiul are ca portofoliu protejarea speciilor de fluturi europeni, unul din portofoliile de prima marime ale Bruxellesului.

4 comentarii:

Anonim spunea...

Frumos articol.. interesant si plin de umor. Dincolo de asta, privind partea serioasa a lucrurilor, atata timp cat noi nu avem respect pentru noi insine, nici altii nu vor avea. Si nu avem respect pentru noi insine pentru ca am "ales" conducatorii pe care ii avem.

Biata tara! Biet popor!!Oare?

Tudor Straistaru spunea...

Draga Dane
Fara sa te fi vazut pina acum doua zile, ti-am citit in fiecare dimineata revista presei.
Articolul insa mi-a trezit sentimentul ca noi cei trecuti de 50 nu am muncit si sperat degeaba in Romania. Ai o unda fina de umor si paradox. Ar trebui sa ne schimbam ochii cu care privim in fiecare zi in oglinda, sa ne schimbam felul gregar de a fi si a ne comporta aici si oriunde aiurea in lumea asta. Bravo, Dane !

contele spunea...

De mare haz articolul de fata!

Dle Nita, aveti talent, dom'le, dar nu aveti nici un merit. De ce? Fiindca nu-l cultivati... De talent e vorba, evident!

Eu nu zic ca bascalia nu e si ea descretitoare de frunti, dar, daca bascalia nu se reduce la un prilej de relaxare, atunci ea se confunda cu nestiinta si devine, in consecinta, ironie. Si nici aceasta nu ar fi rau, daca ar fi ironie sustinuta de evidente cunoscute.

Ia luati de cititi si fiti ironic! Abia astept sa vad cum va cultivati talentul! De bine!

Dan Nita spunea...

multumesc pentru aprecierea articolului - sincer ma bucur foarte mult ca a placut

da - intr-adevar ar trebui sa ne respectam noi insine mai mult + sa incetam sa consideram ca intrarea in UE este un cadou primit nemeritat si ca nu avem nici un drept practic acolo

hehehe - in ce priveste cultivatul sper sa nu dezamagesc - imi pare rau ca in ultima jumatate de an nu prea am mai pus pe site articole proprii rezumandu-ma la revista presei - lipsa de timp si-a spus cuvantul